Adă, Doamne

Posted by: Adrian Bezna
Categories: Cuvinte fredonate
25 dec.
0 
Adă, Doamne, iarnă bună
La toți brazii de sub lună
Și la oamenii cei buni 
de zăpadă
Doi cărbuni

Adă, Doamne, pe la case
Toate stelele frumoase
Și la oamenii cei buni
De la masă
Doar minuni 

Adă, Doamne, cerul jos 
Și ni-L lasă pe Hristos
Să preschimbe oamenii
În colinde de copii

Adă, Doamne, Linu-i lin
Și tot Lerul cu senin
Pe la toți cei duși lumină
Pe la oameni, masa plină

Adă, Doamne, gândul bun
Pentru noaptea de Crăciun
Și ne lasă a colinda
Bucuroși la poarta Ta

Între uși

Posted by: Adrian Bezna
Categories: Cuvinte fredonate
13 oct.
0
Romana Olasz
Când vorbe ne bat 
Între uși nedeschise 
Mi-e clar că răzbat 
Numai sensuri ne-zise 

Când însăți mă chemi 
Între poduri și punți 
Mi-e clar că mă ceri 
Și la mine renunți 

Când mă plouă în zori 
Și te aflu în pat, 
Mi-e clar că-ntre noi 
S-a-ntâmplat un păcat 

Un păcat fără sens 
Fără uși scârțâind, 
Ca o ploaie în zori, 
Împărțind, despărțind... 

Fără vorbe te las 
Tu iei haina și pleci 
Și ne-apasă-un păcat 
Între ușile reci...

Când treci cu mersul tău

Posted by: Adrian Bezna
Categories: Cuvinte fredonate
13 oct.
0
Adrian Bezna
Când treci cu mersul tău de fată
De parc-ai fi un ceas de preț
Mi-aruncă timpul cu dispreț
Trei firimituri de niciodată

Orașul tot e-un ceas de pași
Când treci cu mersul tău de fată
Din pașii tăi trecuți – rămași
Se schimb-a ceasurilor dată

Când treci, trec trenurile-n gări
Să ducă oamenii la oameni
Să mai împartă întâmplări
Când treci, nu-i loc de întrebări

Când treci, așa cum tu nu știi
Se-adună președinți de state
Să hotărască de e noapte
Cu mersul tău sau, poate, zi

Pe lângă oameni buni sau răi
Cum treci tu, n-a trecut vreodată
Prin lume un alt mers de fată
Ce-i lumea fără pașii tăi?

Când treci, m-apucă un dor de ducă
Pe lângă plopii încă pari
În miezul miezului de nucă
M-aș duce, doar să nu dispari

Când treci, de fapt, așa cum treci
Așa cum trec doar trecătorii
Prin fața porții închisorii
Îngheț precum pereții reci

Cântec în amurg (A plecat)

Posted by: Adrian Bezna
Categories: Cuvinte fredonate
13 oct.
0
Andrei Patraș
A plecat, la solstițiul de vară
Rodul greu în amurg, începuse să doară
Luna în frunze căta, pe furiș, ca o fiară
Lin culcuș, sângerândă, fugară
Lin culcuș, sângerândă, fugară

A plecat, la solstițiul de vară
Anotimpuri în gol, după noi se surpară
Înserarea curgea, ca o miere amară
Timpul frânt, se grăbea ca să moară
Timpul frânt, se grăbea ca să moară

A plecat, la solstițiul de vară
Parcă-o pasăre-n piept îmi înfipse o gheară
Iar prin sânge cu spaimă, simțeam cum coboară
Frigul, ca dintr-o noapte polară

A plecat, la solstițiul de vară
Nu știa că e ultima oară

Acești ochi

Posted by: Adrian Bezna
Categories: Cuvinte fredonate
13 oct.
0
Sorin Poclitaru
Ochii tăi de întuneric poartă umbre în retine
Oameni ce-au trecut prin vreme și în ei au poposit
Și mă poartă-n miezul nopții câteodată și pe mine
Cel ce fără de scăpare și-mpotrivă-i, te-a iubit

Ochi umbriți ca de liane de răsfrânte gene lunge
Șerpi ce-și picură veninul când se uită trist în jos
Ca o mare ce coboară când nisipul o împunge
Și-i sfărâmă valul tânăr ca un pui de albatros

Câteodată-i simt sub piele cum dansează și mă sapă
Trec prin carne până-n coastă și acolo fac prăpăd
Simt cum viața înlăuntru-mi ca un mugur tânăr crapă
Și prin ei, ca prin binocluri, toată nemurirea văd

Ochii tăi sunt vinul care intră-n sânge și te-mbată
Adâncimi unde lumina mai adoarme uneori
Două hăuri unde-ncape toată liniștea deodată
Și prin care ies în lume ghețuri preschimbate-n flori

Ochi făcuți pentru visare și să mângâie înaltul
Care m-au văzut odată doar pe mine-n fața lor
Care strălucesc acuma, care râd, privind la altul
Și de care-ntotdeauna mi-e îngrozitor de dor

Câteodată-i simt sub piele cum dansează și mă sapă
Trec prin carne până-n coastă și acolo fac prăpăd
Simt cum viața înlăuntru-mi ca un mugur tânăr crapă
Și prin ei, ca prin binocluri, toată nemurirea văd

Câteodată-i simt sub piele cum dansează și mă sapă
Trec prin carne până-n coastă și acolo fac prăpăd
Simt cum viața înlăuntru-mi ca un mugur tânăr crapă
Și prin ei, ca prin binocluri, toată nemurirea văd

La mulți ani

Posted by: Adrian Bezna
Categories: Cuvinte fredonate
13 oct.
0
Adrian Bezna
La ceasul când
Luna mai picură-n noi
Blândul descânt
Al romanței trăite în doi
Mă aplec să-ți colind
Să îți cânt prea stingher
La mulți ani, preafrumoasă
Iubită din cer
Am venit să-ți colind Anul Nou, pe sub ger
La mulți ani

Ninge hoinar
Și în fulgi mă ascund să-ți sărut
Ochii tăi mari
Ce cu pașii se duc spre trecut
Și alerg să-ți colind
Să îți cânt prea flămând
La mulți ani, preafrumoasă
Iubită din gând
Am venit să-ți închin zeul meu din cuvânt
La mulți ani

Cântec de omături

Posted by: Adrian Bezna
Categories: Cuvinte fredonate
13 oct.
0
Mala Bărbulescu
Ne-am reîntors din iarnă
Ca dintr-un lung război
Lăsând în urmă drumul
Ce șchioapătă în noi

Că nici nu se mai vede
De toți copacii ninși
Unde-s învingătorii
Și unde cei învinși...

Și osteniți spre casă
Ne-ntoarcem vii și morți
Purtând în piept cămașa
Ce-au tras-o mulți la sorți

Că nici nu se mai vede
De pașii tuturor
Unde e drumul nostru
Și unde-i drumul lor...

Și tot mai lungă-i calea
Și gerul cade-n unghi
Ne-a-ncolăcit privirea
Și mergem pe genunchi

Că nici nu se mai vede
De câtă floare-a nins
Ce uși închide vremea
Și câte a deschis...

Ni s-a pierdut și urma
Pe cruci de mărăcini
Ni-e carnea despuiată
Ne-acoperim cu spini

Că nici nu se mai vede
Din semnele perechi
Unde e rană nouă
Și unde-s răni mai vechi...

Și geme ca-ntr-un bocet
Și cântă ca de nunți
Ne-ngroapă tot omătul
Și ne-a trecut de frunți

Că nici nu se mai vede
De-colo sus din cer
Nici sufletul de mâine
Nici sufletul de ieri...

Acum se întâmplă

Posted by: Adrian Bezna
Categories: Cuvinte fredonate
13 oct.
0
Adrian Bezna
Cu lacrimi se poate spăla un păcat
Aşa că, ia seama şi plânge cinstit
Pentru tot ce-ai urât sau tot ce-ai iubit
Și, încă, în suflet, nu-ţi este iertat

E ora când luna adoarme prin lupi
Și oraşele put a picior de călău
E lumea o pâine din care să rupi
Și să mesteci flămând cu priviri de dulău

Trec anii la fel cum s-ar stinge-un chibrit
Mai e timp de-o ţigară şi de-un rest de cafea
Să iubeşti o femeie
Să te laşi prea zidit
În biserici să afle toată lumea de ea
Sau să pui lângă poartă patru meri, ca să fie
Acolo, de-o trece pe drum careva
Trec anii la fel cum s-ar stinge-o stafie pe care
N-o cheamă nicicând cineva

E clipa când zaruri se scaldă-n noroc
Pe la mesele vieţii trec oameni bizari
Care-au fost prea săraci şi acum prea avari
Să rămânem săraci ca să aibă ei loc

E timpul să prinzi pe sub mână o tâmplă
Să stai prin butoaiele lumii un veac
Să-ţi fie de oameni, să-ţi fie de leac
Norocul că ştii că acum se întâmplă!

Trec anii la fel cum s-ar stinge-un chibrit
Mai e timp de-o ţigară şi de-un rest de cafea
Să iubeşti o femeie
Să te laşi prea zidit
În biserici să afle toată lumea de ea
Sau să pui lângă poartă patru meri, ca să fie
Acolo, de-o trece pe drum careva
Trec anii la fel cum s-ar stinge-o stafie pe care
N-o cheamă nicicând cineva

Cu lupii laolaltă

Posted by: Adrian Bezna
Categories: Cuvinte fredonate
14 sept.
0
Adrian Bezna
În satul acesta unde e veșnic noapte
Nu mai e nici o oaie, să muncească la lapte
În satul acesta unde e veșnic noapte
Nu mai e nici o oaie, să muncească la lapte

Iar noi
Cu lupii laolaltă
Cu lupii laolaltă
Cu lupii cu toții mergem în țara cealaltă

În oraşul acesta asfaltat cu iluzii
Şi copii adorm legănaţi de concluzii
În oraşul acesta asfaltat cu iluzii
Şi copii adorm legănaţi de concluzii

Iar noi
Cu lupii laolaltă
Cu lupii laolaltă
Cu lupii cu toții mergem în țara cealaltă

În țara aceasta de scânduri vândute
Taie-ți metrul cub de iubire și du-te
În țara aceasta de scânduri vândute
Taie-ți metrul cub de iubire și du-te

Cu noi, cu toții
Cu lupii laolaltă
Cu lupii laolaltă
Cu lupii, cu toții, mergem în țara cealaltă

În lumea aceasta cu mulți dumnezei
Să rămânem cu unul, să nu fim ca și ei
În lumea aceasta cu mulți dumnezei
Să rămânem cu unul, să nu fim ca și ei

Și noi
Cu lupii laolaltă
Cu lupii laolaltă
Cu lupii, cu toții, mergem în țara cealaltă

În viața aceasta, ca un tren fără haltă
Să rămânem mereu, noi lupi, laolaltă
Să rămânem mereu, noi lupi, laolaltă

Norii ăștia

Posted by: Adrian Bezna
Categories: Cuvinte fredonate
14 sept.
0
Adrian Bezna
Norii ăștia, ca o pată
Pe cămașa mea, de mire
Unde sunt așa subțire
Ca o ață, ca o fată

Norii ăștia cu cravată
În costum cu buzunare
Unde intră câte o zare
Și-un albastru, câteodată

Norii ăștia, care plâng
Pe obrazul unor păsări
Care zboară înțelesuri
Unde eu, rămân nătâng

Norii ăștia, prinși în seară
Ca un cui ce vrea să-și bată
Inima și viața toată
Într-o nu știu care scară

Eu agăț în mine un cer
Ca pe un perete plin
Cu albastru și senin
Și cu soare la rever

Eu agăț în mine un cer
Ca pe un perete plin
Cu albastru și senin
Și cu soare la rever

Norii ăștia, care trec
Cu statistici fără număr
Peste oameni fără umăr
Unde cifrele petrec

Norii ăștia, sunt ai mei
Și mă leagă-ntre pământuri
Unde nu mai sunt nici gânduri
Unde florile au tei

Eu agăț în mine un cer
Ca pe un perete plin
Cu albastru și senin
Și cu soare la rever

Eu agăț în mine un cer
Într-un colț de curcubeu
Unde numai Dumnezeu
Mă închină și eu sper